Lucruri mărunte

Sunt lucruri care atunci când le faci par insignifiante, dar care îți pot complica neplăcut viața. Iar pentru că de data asta cred că a fost mai mult vina mea o să evit să dau prea multe detalii irelevante.

Sala la care mă duc de câteva ori pe săptămână, am ales-o pentru că este rareori aglomerată și are cam tot ce-mi trebuie, iar majoritatea timpului acele aparate sunt libere. La informația asta adăugație și mica mea obsesie de a cere bonul de fiecare dată când plătesc ceva și o să vedeți ce iese.

Pentru că între două luni de sală m-am decis să iar o pauză de o săptămână, știam exact că în momentul în care ajung la recepție trebuie să-mi prelungesc abonamentul. Cum ajung, vorbesc cu recepționera că aș mai vrea încă o lună la ei. Îmi ia banii și îi pune într-un sertar. Pentru că era oarecum dimineață și încă nu făcusem încă ochi bine, mă duc mai întai la vestiar și apoi să-mi fac execițiile.

Mica mea obsesie tot îmi amintea cât îmi făceam execițiile că ar fi bine să trec pe la recepție să iau bonul, nu de alta dar n-aș fi vrut să-mi închidă sala preferată și nici n-aș fi vrut să nu-mi fi reînoit abonamentul. Iar pentru că nu vroiam să petrec prea mult timp după gândindu-mă la asta, m-am decis să trec pe la recepție să iau un bon.

La recepție evident că bonul meu nu mai era, iar pentru că frica de controale este destul de mare tipa de la recepție se decide cu nonșalanță să se ducă la coșul de gunoi și începe să caute până îmi găsește o chitanță. Ceea ce mi s-a părut puțin ciudat a fost că tipa nu s-a oprit din a zâmbi. Probabil cel mai fals zâmbet pe care l-am văzut în ultima vreme. Iar pentru că în momentul acela nu-mi doream altceva decât să ajung acasă și să fac un duș m-am găbit spre casă.

Totul bine și frumos până următoarea dată când să plec de la sală. Dau să plec de la sală și imediat după ce ies de la vestiar, trec să-mi iau abonamentul de la recepție și să las cheia.

- Ți-a expirat abonamentul.
- Poftim?!
- Ți-a expirat abonamentul.
- Pai l-am reînoit luni...
- Nu-mi mai amintesc.
- Cum adică nu-ți mai amintești?
- Nu-mi mai amintesc.
- Nu-ți amintești când ți-am dat banii?
- Nu.
- Nu-ți amintești când ai căutat după bon în gunoi?!

Norocul meu a fost că în momentul acela au mai apărut câteva persoane la recepție și am primit promisiunea că îmi va reînoi abonamentul. Din nou, toata discuția a avut loc cât se poate de normal și la niciun moment din ea n-a încetat să zâmbească.

Problema mea era că imediat după ce am ieșit de la sală am aruncat bonul fără să mă mai gândesc că s-ar putea să-mi fi anulat abonamentul pentru simplu fapt că s-a simțit nevoită să caute prin gunoi. Dar spre norocul meu micul joc cu "ți-am expirat abonamentul" s-a terminat după o singură rundă. Nu de alta, dar n-aș fi vrut să-mi inchidă sala favorită.