Arake

Este scris în sângele nostru încă de când ne naștem cum o să arătăm și care sunt dorințele care ne vor conduce la fiecare etapă. Siguranță, socializare și intimitate. Una din fricile primordiale care tinde să ne bântuie este cea de a nu fi singuri, iar asta tinde să ne facă să facem lucruri sau să stam cu anumiți oameni când altcumva nu am fi făcut-o.

Pe Arake am cunoscut-o în fața unui cămin din Regie, eu beat, ea abia scăpată de la sub gura lui mă-sa cu două țigări pe care le-a împărțit cu lumea. Am văzut-o apoi la patinoar, eu singur, ea cu ochii după un prieten de al meu. Mai târziu am văzut-o în toată frumusețe ei de rebelă prăjită cu aerul ăla al ei de imaturitate și inocență.

După mult timp, într-o vară târzie când îmi petrecem serile după muncă mai mult beat decât treaz, printre fetele cu care am vorbit am ajuns să încep să vorbesc și cu ea. Eu cu glumele mele ciudate, ea stângace desăvârșită, dar cu simțul umorului, am scos-o pe Faleză la o cafea să ne cunoaștem mai bine.

Am continuat prin a ne vedea din ce în ce mai des: eu mă duceam la ea cămin, o scoteam seara prin campus să bem o bere și să ne prăjim, ea venea seară să vedem un film. Eu amorțit, cu gândul după Alta, ea cu chef de joacă. Iar pentru că se săturase să n-o mai bag în seamă deși eram fix lângă ea, s-a băgat sub masă să-mi arate cât de bine încap la ea în gură. Din momentul acela am fost numai al ei.

Ștefan Petran

Read more posts by this author.

Subscribe to Cutie Rotundă

Get the latest posts delivered right to your inbox.

or subscribe via RSS with Feedly!